Genesis 37
Şi Iacob a locuit în ţara în care tatăl său a fost străin, în ţara lui Canaan.
Acestea [sunt ]generaţiile lui Iacob. Iosif, [fiind ]în vârstă de şaptesprezece ani, păştea turma cu fraţii săi; şi băiatul [era ]cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, soţiile tatălui său; şi Iosif a adus tatălui său vorbirea lor rea.
Acum Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi copiii lui, deoarece el [era ]fiul bătrâneţii sale; şi i-a făcut o haină pestriţă.
Şi când fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toţi fraţii săi, l-au urât şi nu puteau să îi vorbească paşnic.
¶ Şi Iosif a visat un vis şi [l-]a spus fraţilor săi şi ei l-au urât încă şi mai mult.
Şi le-a spus: Ascultaţi, vă rog, acest vis pe care l-am visat:
Şi, iată, noi legam snopi în câmp şi, iată, snopul meu s-a ridicat şi a stat chiar drept în picioare; şi, iată, snopii voştri au stat de jur împrejur şi se prosternau snopului meu.
Şi fraţii lui i-au spus: Vei domni într-adevăr peste noi? Sau vei avea într-adevăr stăpânire peste noi? Şi l-au urât încă şi mai mult pentru visele lui şi pentru cuvintele lui.
Şi a visat încă un vis şi l-a spus fraţilor săi şi a zis: Iată, am visat încă un vis; şi, iată, soarele şi luna şi unsprezece stele mi s-au prosternat.
Şi [l-]a spus tatălui său şi fraţilor săi şi tatăl său l-a mustrat şi i-a zis: Ce [este ]acest vis pe care l-ai visat? Vom veni eu şi mama ta şi fraţii tăi, într-adevăr, să ne prosternăm ţie până la pământ?
Şi fraţii lui l-au invidiat, dar tatăl său a dat atenţie acestei spuse.
¶ Şi fraţii lui au mers să pască turma tatălui lor în Sihem.
Şi Israel i-a spus lui Iosif: Nu pasc fraţii tăi [turma ]în Sihem? Vino şi te voi trimite la ei. Iar el i-a spus: Iată-mă[.]
Iar el i-a spus: Du-te, te rog, să vezi dacă este bine cu fraţii tăi şi bine cu turmele; şi adu-mi cuvânt înapoi. Astfel l-a trimis din valea Hebronului şi a venit la Sihem.
Şi un anumit bărbat l-a găsit şi, iată, [el ]rătăcea în câmp; şi bărbatul l-a întrebat, spunând: Ce cauţi?
Iar el a spus: Caut pe fraţii mei; spune-mi te rog, unde [îşi] pasc ei [turmele.]
Şi bărbatul a spus: Au plecat [deja] de aici; fiindcă i-am auzit spunând: Să mergem la Dotan. Şi Iosif a mers după fraţii săi şi i-a găsit la Dotan.
Şi când l-au văzut de departe, chiar înainte ca el să se apropie de ei, au uneltit împotriva lui să îl ucidă.
Şi au spus unul altuia: Iată, vine acest visător.
Şi acum, aşadar, veniţi să îl ucidem şi să îl aruncăm în vreo groapă şi vom spune: Ceva fiară rea l-a mâncat; şi vom vedea ce vor deveni visele lui.
Şi Ruben a auzit [aceasta şi] l-a scăpat din mâinile lor; şi a spus: Să nu îl ucidem.
Şi Ruben le-a spus: Nu vărsaţi sânge, [ci ]aruncaţi-l în această groapă care [este ]în pustie şi nu puneţi mâna pe el; ca să îl scape din mâinile lor, să îl predea tatălui său din nou.
¶ Şi s-a întâmplat, când Iosif a ajuns la fraţii săi, că l-au dezbrăcat pe Iosif de haina lui, haina pestriţă care [era ]pe el;
Şi l-au luat şi l-au aruncat într-o groapă; şi groapa [era ]goală, [nu era ]apă în ea.
Şi au şezut să mănânce pâine şi şi-au ridicat ochii şi au privit şi, iată, o ceată de ismaeliţi a venit din Galaad cu cămilele lor, purtând mirodenii şi balsam şi smirnă, mergând să [le] coboare în Egipt.
Şi Iuda a spus fraţilor săi: Ce folos [este ]dacă ucidem pe fratele nostru şi ascundem sângele lui?
Veniţi şi să îl vindem ismaeliţilor şi să nu lăsăm mâna noastră să fie asupra lui, pentru că el [este ]fratele nostru [şi ]carnea noastră. Şi fraţii lui au fost mulţumiţi.
Atunci au trecut pe acolo negustori madianiţi; şi au tras şi au scos pe Iosif din groapă şi au vândut pe Iosif ismaeliţilor pentru douăzeci de arginţi; iar ei au dus pe Iosif în Egipt.
Şi Ruben s-a întors la groapă; şi, iată, Iosif nu [era ]în groapă; şi el şi-a rupt hainele.
Şi s-a întors la fraţii săi şi a spus: Copilul nu [mai este; ]iar eu, încotro voi merge?
¶ Şi au luat haina lui Iosif şi au înjunghiat un ied dintre capre şi au înmuiat haina în sânge;
Şi au trimis haina pestriţă şi au adus-[o ]la tatăl lor; şi au spus: Noi am găsit aceasta, cercetează acum dacă [este ]haina fiului tău sau nu.
Şi a cercetat-o şi a spus: [Aceasta este ]haina fiului meu; o fiară rea l-a mâncat; Iosif este fără îndoială rupt în bucăţi.
Şi Iacob şi-a rupt hainele şi a pus pânză de sac peste coapsele lui şi a jelit pentru fiul său multe zile.
Şi toţi fiii lui şi toate fiicele lui s-au ridicat să îl mângâie; dar el a refuzat să fie mângâiat; şi a spus: Jelind voi coborî în mormânt la fiul meu. Astfel a plâns tatăl său pentru el.
¶ Şi madianiţii l-au vândut în Egipt lui Potifar, un ofiţer al lui Faraon [şi ]căpetenia gărzii.