Jesaja 63
Cine [este ]acesta care vine din Edom, cu veşminte vopsite din Boţra? Acesta [care este ]glorios în haina lui, călătorind în măreţia tăriei lui? Eu cel ce vorbesc în dreptate, puternic pentru a salva.
Pentru ce îţi [este] haina roşie şi veşmintele tale ca cel ce calcă în teasc?
Am călcat singur în teasc; şi din popor [nu a fost ]nimeni cu mine, căci îi voi călca în mânia mea şi îi voi călca în picioare în furia mea; şi sângele lor va fi stropit pe veşmintele mele şi îmi voi întina toate hainele.
Fiindcă ziua răzbunării [este ]în inima mea şi anul răscumpăraţilor mei este aproape.
Şi am privit şi [nu a fost ]nimeni să ajute; şi m-am minunat că nu [a fost ]nimeni să susţină, de aceea braţul meu mi-a adus salvare; şi furia mea, ea m-a susţinut.
Şi voi călca poporul în mânia mea şi îi voi îmbăta în furia mea şi voi doborî tăria lor la pământ.
¶ Voi aminti despre bunătatea iubitoare a DOMNULUI [şi ]laudele DOMNULUI, conform cu tot ce a aşezat DOMNUL peste noi şi marea bunătate către casa lui Israel, pe care el a aşezat-o asupra lor conform îndurărilor lui şi conform mulţimii bunătăţilor lui iubitoare.
Fiindcă el a spus: Cu siguranţă ei [sunt ]poporul meu, copii [ce] nu vor minţi, astfel el a fost Salvatorul lor.
În toată nenorocirea lor el a fost nenorocit şi îngerul [dinaintea] feţei lui i-a salvat, în dragostea lui şi în mila lui i-a răscumpărat; şi i-a dus şi i-a purtat în toate zilele din vechime.
Dar ei s-au răzvrătit şi au chinuit Duhul său sfânt, de aceea s-a întors pentru a fi duşmanul lor [şi ]a luptat împotriva lor.
Atunci şi-a amintit zilele din vechime, de Moise [şi ]poporul său, [spunând]: Unde [este ]cel care i-a adus din mare cu păstorul turmei lui? Unde [este ]cel care a pus Duhul său sfânt în el?
Care [i-]a condus prin dreapta lui Moise cu braţul său glorios, despărţind apa înaintea lor, pentru a-şi face un nume veşnic?
Care i-a condus prin adânc, ca pe un cal în pustiu, [ca ]ei să nu se poticnească?
Ca o fiară ce coboară în vale, Duhul DOMNULUI l-a făcut să se odihnească, astfel ai condus pe poporul tău, pentru a-ţi face un nume glorios.
¶ Uită-te în jos din cer şi priveşte din locuinţa sfinţeniei tale şi a gloriei tale, unde [este ]zelul şi tăria ta, fiorul adâncurilor şi a îndurărilor tale către mine? Sunt ele împiedicate?
Fără îndoială tu [eşti ]tatăl nostru, deşi [dacă] Avraam nu știe despre noi şi Israel nu ne recunoaşte, tu, DOAMNE, [eşti ]tatăl nostru, răscumpărătorul nostru; numele tău [este ]din veşnicie.
DOAMNE, de ce ne-ai făcut să rătăcim de la căile tale [şi ]ne-ai împietrit inima de la frica de tine? Întoarce, de dragul servitorului tău, triburile moştenirii tale.
Poporul sfinţeniei tale [l]-a stăpânit doar puţin timp, potrivnicii noştri au călcat sanctuarul tău.
Noi suntem [ai tăi], niciodată nu ai condus peste ei; nu s-au numit după numele tău.